Hai la o întâlnire la „În Spatele Celor Cinci Sălcii”
Mă simt ca o barcă fără apă. Plutesc în derivă și e numai vina lui June Hur. Glumesc, evident. Dar hai să dăm puțin timpul înapoi și să vedem cum am ajuns aici.
Anul trecut, cred că undeva prin septembrie sau octombrie, am descoperit cu entuziasm că June Hur, una dintre scriitoarele mele preferate, a deschis un formular de înscriere pentru cei care își doreau să îi citească noua carte înainte de a fi publicată. Fără a mai aștepta, m-am înscris. Fără să clipesc.
Știam deja care era direcția generală a poveștii—o repovestire, de fapt, a clasicului roman „Mândrie și prejudecată” scris de Jane Austen. Mai știam și că înainte de a-și face debutul în lumea largă, Hur a scris o fanficțiune despre cele două personaje mega-cunoscute ale lui Austen. Întorcându-se deci la prima ei dragoste, s-a hotărât să își încerce condeiul din nou și să-i aducă un omagiu autoarei care a marcat-o. În același timp, nu și-a uitat nici rădăcinile, astfel că a plasat acțiunea în vechea Coree de Sud.
Pentru câteva săptămâni de la momentul completării formularului, am tot stat cu sufletul la gură ca să aflu dacă mă număr printre norocoși. Cum nu se întâmpla nimic, iar ulterior am aflat că s-au deschis înscrierile și pe Netgalley, m-am înscris și pe platforma lor. Cred că la momentul respectiv eram chiar într-o excursie prin Harghita.
După ce m-am întors și din excursie, la câteva zile, m-am gândit să-mi verific emailurile și iată! Numele autoarei mi-a făcut inima să se oprească. „Felicitări! Te-am ales pentru a-mi citi romanul înainte de publicare.” Nu-mi venea să-mi cred ochilor! Aveam un email de la June Hur! Unul pozitiv!
Nici n-am mai stat pe gânduri. Mi-am descărcat exemplarul și am sunat-o pe Ally. I-am făcut capul calendar vreo două ore, apoi m-am apucat de lecturat.
Dar hai să vă povestesc și vouă despre ce e vorba în roman. Să pornim!
TITLU: „În Spatele Celor Cinci Sălcii” („Behind Five Willows” în limba engleză)
AUTOR: June Hur
EDITURĂ: Feiwel & Friends
GEN: ficțiune istorică, dragoste, repovestiri
TEME: cenzură, dragoste interzisă, diferențe de clasă
Rezumat
Shin Haewon este fiica cea mare a unei familii cunoscute, dar sărace din vechiul Joseon. Yu Seojun este unicul fiu al unei familii respectate care are strânse legături cu palatul imperial. Haewon transcrie cărți în secret. Seojun scrie cărți în secret. Unul este Coțofana, iar celălalt Lotusul Negru. Niciunul nu-și dorește destinul pe care societatea l-a așternut în calea sa.
Fetele trebuie să se căsătorească și să ducă seminția mai departe, băieții trebuie să ajungă cât mai departe și să-și ofere viața națiunii. Singura problemă? Nici Haewon și nici Seojun nu sunt făcuți pentru o astfel de viață. Și ca totul să capete o nuanță și mai tragică, regele confiscă majoritatea cărților și introduce frica în rândul învățaților.
Destinul, însă, nu pare chiar atât de crud, iar Haewon și Seojun se intersectează fără să știe prin intermediul unor scrisori. Vor reuși ei oare să treacă peste prejudecăți și secrete pentru a rămâne împreună?
Gânduri
Despre personaje. Yu Seojun. Yu Seojun. Yu Seojun. Omul ăsta ar fi fost în stare să-și tatueze numele iubitei pe tot corpul. Și apoi să-l acopere cu vopsea. Ca să nu-l mai vadă niciodată. În public, cel puțin. (Ador.) Shin Haewon—fata asta parcă voia să se lupte cu direcția pe care Hur i-a dictat-o. Au fost momente în care am simțit că personajul ar fi vrut să facă alte alegeri (poate de vină este logica mea), dar constrânsă de condeiul scriitoarei, a trebuit să se supună unor alegeri sau schimburi de replici ușor ilogice. De Yeonhee, sora mai mică a lui Haewon, mi-a plăcut și nu mi-a plăcut. M-a scos din sărite de vreo două ori și mi-a venit să o trag de urechi. Byeongho mi-a amintit destul de mult de Charles Bingley și mi-ar fi plăcut să îl vedem mai mult printre rânduri.
Despre poveste. Autoarea știe cum să te țină cu sufletul la gură. Pe de o parte ne hrănește cu o serie de personaje pregătite să lupte pentru lucrurile pe care le iubesc și în care cred, iar pe de alta ne amintește de o societate în care tradițiile ocupă un loc central. Ne face să tânjim după un timp care nu mai există, fie că suntem locuitori ai acelei țări sau nu. Pe lângă asta, ne mai trimite și pe urmele unui manuscris dispărut—de la care, pot spune, am avut așteptări mai mari. Ca să fiu sinceră, au fost momente în care am crezut că Seojun e inept. Dar poate că această dragoste care i se înfiripa pe sub piele a fost cea care l-a făcut să nu mai gândească.
Despre scriere. June Hur crește cu fiecare carte pe care o publică. De la „Tăcerea Oaselor” unde părea că se mai împiedică uneori de vreun cuvânt sau scenă, la „În Spatele Celor Cinci Sălcii”, evoluția este evidentă. Scrierea ei a devenit mai sofisticată, iar inserția cuvintelor în limba coreeană mai naturală. Cu toate acestea, o critică personală încă rămâne: mi-ar fi plăcut tare mult ca respectivele cuvinte să fi fost scrise în hangeul (alfabetul coreean). Au fost momente în care m-am chinuit puțin să le citesc.
Concluzie
M-am topit. Yu Seojun mi-a furat inima și mi-a aruncat-o în lacul ăla cu nuferi din curtea conacului său. Shin Haewon m-a făcut să îmi imaginez cum ar fi arătat viața mea acum dacă aș fi continuat să mă joc cu propriile cuvinte. Deși am fost puțin dezamăgită de misterul manuscrisului, poate pentru că mă așteptam ca Haewon și Seojun să participe activ la acest incident și să se apropie mai mult prin perspectiva descoperirilor pe care le făceau, pot spune că direcția aleasă de autoare nu e rea. Mi-ar fi plăcut însă și mai mult dacă întreaga carte ar fi fost scrisă doar din perspectiva lui Seojun, la persoana a treia. Oricum, recomand.
Lăsați-vă amprenta!
Care a fost ultima carte de ficțiune istorică pe care ați citit-o și cum v-a făcut să vă simțiți? Ați mai citit altceva de pe continentul asiatic?
Întoarceți pagina,
Maria
#coreeaDeSud #juneHur #netgalley #recenzie #recenziiCarte #recomandariCarti