Zu Progesteron kann ich sagen, dass es meinen Brüsten eine schönere Form gegeben hat. Seitdem ich es nehme, schmerzen die Brüste auch seltener. Kann natürlich Korrelation statt Kausalität sein.

Ich bin froh, dass meine Endokrinologin irgendwann nachgegeben und mir Progesteron verschrieben hat.

Laut meiner Frauenärztin erhöht es das Brustkrebsrisiko ein wenig, aber das sei eher statistisch auffällig als dass es im ärztlichen Alltag auffallen würde. Das erhöhte Risiko spreche nicht gegen die Einnahme, wenn es einen Nutzen hat.

#Progesteron #TransGesundheit #HRT

Progesteronul în creier

Imagine: Ionut Stefan

Acest articol face parte din seria „Efectele hormonilor asupra creierului”. Dacă ești complet nou în ceea ce privește subiectul hormonilor, îți recomandăm să începi de acolo. Dacă ai nevoie de o recapitulare despre steroizi, consultă prima parte a articolului despre estrogeni.

Ce este progesteronul?

Progesteronul este un hormon steroid, la fel ca estrogenii. De fapt, se aseamănă destul de mult cu aceștia: este derivat din colesterol, este produs în mai multe zone ale corpului și are atât mecanisme de acțiune directe, cât și indirecte.

Există, desigur, și câteva diferențe importante. Prima ține chiar de denumire: vorbim despre estrogeni (la plural, pentru că există patru tipuri principale), dar despre progesteron (la singular). Familia mai largă de molecule care acționează asupra aceluiași receptor se numește „progestogeni”; membrii sintetici ai acestei familii sunt cunoscuți sub numele de „progestine”.

Estrogenii sunt sintetizați în ovare, testicule și placentă, precum și în mai multe țesuturi periferice, precum grăsimea, pielea, oasele, vasele de sânge și chiar creierul. Progesteronul, în schimb, este produs în principal de corpul galben din ovar și de placentă la femei, de testicule și glandele suprarenale la bărbați, precum și local în sistemul nervos, atât de către neuroni, cât și de către celulele gliale.

Efecte generale

Deoarece este cunoscut drept un hormon sexual, nu ar trebui să fie o surpriză faptul că cele mai cunoscute efecte ale progesteronului sunt legate de sistemul reproducător.

La femei, progesteronul contribuie la dezvoltarea glandelor mamare și influențează libidoul. În plus, joacă un rol esențial în timpul sarcinii prin faptul că ajută uterul să se pregătească pentru implantare, reduce răspunsul sistemului imunitar al mamei astfel încât sarcina să fie mai ușor acceptată, inhibă lactația pe durata sarcinii și ajută la prevenirea nașterii premature. Fătul utilizează, de asemenea, progesteronul produs de placentă pentru a sintetiza steroizi suprarenali (alți hormoni foarte importanți despre care vom vorbi într-un articol viitor).

La bărbați, progesteronul contribuie la diferențierea timpurie a organelor genitale masculine. Acest lucru se întâmplă indirect, prin faptul că servește drept precursor pentru testosteron și pentru un hormon mai potent numit DHT (dihidrotestosteron).

Dincolo de acestea, se pare că progesteronul contribuie la elasticitatea pielii, stimulează respirația, crește temperatura corporală în timpul ovulației, poate crește riscul de gingivită și are un rol în semnalizarea eliberării insulinei, printre altele.

Efecte neurale

Receptorii pentru progesteron sunt distribuiți pe scară largă în creier, însă nu uniform. Unele regiuni și tipuri celulare îi exprimă mai puternic decât altele, ceea ce permite efecte specifice regiunii și celulei. În plus, progesteronul acționează nu doar prin receptorii nucleari clasici, ci și prin receptori membranari și metaboliți precum alopregnanolonul, care influențează la rândul lor activitatea cerebrală.

Două efecte neurale au fost studiate cel mai intens. Primul este un posibil rol neuroprotector. În modele animale de traumatism cranian, accident vascular cerebral și neuroinflamație, progesteronul reduce inflamația, limitează moartea celulară și atenuează răspunsurile inflamatorii. Deși aceste rezultate sunt promițătoare, studiile clinice de mare amploare pe oameni nu au demonstrat încă beneficii clare, astfel că valoarea sa terapeutică rămâne în curs de investigare.

Al doilea este un efect neuromodulator asupra neurotransmisiei, în special prin receptorii GABA-A. Alopregnanolonul, un metabolit al progesteronului, acționează ca modulator al acestor receptori, producând efecte anxiolitice (anti-anxietate) și de calmare. Acest mecanism are relevanță clinică, deoarece ajută la explicarea atât a rolului progesteronului în reglarea dispoziției, cât și a unor efecte secundare neuropsihiatrice ale contraceptivelor hormonale.

Alte acțiuni neuronale ale progesteronului includ favorizarea remodelării sinapselor în regiuni precum hipocampul și posibil influențarea microbiomului intestinal, care comunică bidirecțional cu sistemul nervos. Aceste efecte din urmă reprezintă încă domenii emergente de cercetare, dar sugerează că influența progesteronului asupra creierului este atât amplă, cât și dinamică.

Ce nu știm încă

La fel ca în cazul estrogenilor, există încă multe domenii în care este nevoie de cercetări suplimentare.

De exemplu, deși studiile pe animale și studiile clinice de mică amploare la oameni au arătat efecte neuroprotectoare ale progesteronului după leziuni cerebrale, studiile de fază III, mai mari, nu au reușit să reproducă aceste rezultate. Rămâne încă o întrebare deschisă dacă acest lucru se datorează diferențelor de dozaj, de moment al administrării sau complexității biologice.

În ceea ce privește dispoziția și anxietatea, deși știm că progesteronul și derivații săi joacă un rol în acest sens, nu înțelegem încă pe deplin modul în care derivații sintetici influențează creierul. Iar în ceea ce privește axa intestin-creier, nu se știe încă dacă influența observată se traduce prin efecte semnificative asupra dispoziției sau cogniției.

În cele din urmă, la fel ca în cazul estrogenilor, nu este sigur dacă progesteronul acționează în același mod, în afara reproducerii, atât la bărbați, cât și la femei.

Cum ți s-a părut această postare? Scrie-ne în comentariile de mai jos. Și dacă vrei să ne susții, poți distribui articolul, ne poți cumpăra o cafea aici sau chiar ambele.

Abonează-te la fluxul RSS aici.

Ar putea să-ți placă și:

Referințe (în engleză)
Brinton, R. D., Thompson, R. F., Foy, M. R., Baudry, M., Wang, J., Finch, C. E., Morgan, T. E., Pike, C. J., Mack, W. J., Stanczyk, F. Z., & Nilsen, J. (2008). Progesterone receptors: Form and function in brain. Frontiers in Neuroendocrinology, 29(2), 313–339. https://doi.org/10.1016/j.yfrne.2008.02.001

Burgraff, N. J. (2024). Keeping breathing in balance through hormonal modulation in respiratory control. Acta Physiologica, 240(4). Portico. https://doi.org/10.1111/apha.14094

Pletzer, B., Winkler-Crepaz, K., & Maria Hillerer, K. (2023). Progesterone and contraceptive progestin actions on the brain: A systematic review of animal studies and comparison to human neuroimaging studies. Frontiers in Neuroendocrinology, 69, 101060. https://doi.org/10.1016/j.yfrne.2023.101060

Tahri, A., Niccolai, E., & Amedei, A. (2025). Neurosteroids, Microbiota, and Neuroinflammation: Mechanistic Insights and Therapeutic Perspectives. International Journal of Molecular Sciences, 26(14), 7023. https://doi.org/10.3390/ijms26147023

Wei, J., & Xiao, G. (2013). The neuroprotective effects of progesterone on traumatic brain injury: current status and future prospects. Acta Pharmacologica Sinica, 34(12), 1485–1490. https://doi.org/10.1038/aps.2013.160

#hormoni #hormoniSexuali #neuroștiință #progesteron

Een opgezet gevoel tijdens de #Menstruatie? Dít kun je doen

https://gezondnu.nl/gezondheid/geen-categorie/een-opgezet-gevoel-tijdens-de-menstruatie-dit-kun-je-doen/

#Progesteron #Winderigheid